Unde povesti nu sunt, nimic nu sunt!

     Sunt crescut la bloc, la etajul 9. Nu am avut voie cu animale de companie in apartament pentru ca (same old story) lasa par, miros a animal si rod prin casa (hehe, cunosc si niste oameni care le bifeaza pe astea :D). Asa ca, oricat as fi rugat-o pe maica-mea, ma loveam de acelasi refuz.      Au trecut, insa, anii, m-am facut baiat mare si a venit vremea sa ma mut la casa mea (care, intre noi fie vorba, este mai mult casa ei, pentru ca ele intotdeauna au si ce este al nostru, pe cand noi avem doar ce ne apartine).      Ulterior mutarii in vastele apartamente din Drumul Taberei, acolo unde a fost initial resedinta noastra, care ne tinea de cald vara si de frig iarna, ea a luat o decizie pentru amandoi – i se mai spune o decizie comuna: ne vom lua pisica. Evident ca, in ignoranta mea masculina, egoist si fara de rusine, mi-am spus parerea si am finalizat argumentatia dramatic, cu un “NU” hotarat. Si a tinut o vreme, pana intr-o zi cand,...

     Recunosc ca fac parte din generatia care a pierdut contactul cu noile inovatii ale social media. Imi vine greu sa inteleg cum diversele platforme de socializare dau atata curaj unora care, in alte vremuri, ar fi spus “pupa-ti-as talpile, Doamne!” pentru un post bun de sculer matriter sau coafeza de Dristor.      Am auzit diversi destepti care metaforizeaza spatiul virtual intr-o scena pentru oricine. Acest oricine nu trebuie sa aiba talent in ceva anume, cunostinte in vreun domeniu, realizari sau idei bune. Doar tupeu. Tupeu sa orice, oricand, oriunde. Problema este cand "oricine" gaseste "oricati" interesati de el. Atunci, din tupeu si nimic aduse laolalta, el incepe sa produca bani. Practic, vorba “faci bani si din piatra seaca” capata o forma incredibil de reala, palpabila si deloc metaforica. Numai ca as inlocui "piatra" cu "cap".      Sumele ametitoare incasate de la branduri care balosesc la zecile de mii de followers dau consi...